Brak powiązanych stron.
Cerealele de primăvară sunt semănate pe o suprafață mai mică decât cerealele de toamnă. Popularitatealor mai redusă se datorează în principal nivelului mai scăzut de producție și sensibilității mai mari la deficitul de apă care apare în perioada de vegetație de primăvară.
Spre deosebire de cerealele de toamnă, care sunt semănate în toamna anului precedent, cerealele semănateprimăvara au o perioadă de vegetație mai scurtă, iar recoltarea se face în același an calendaristic. Întimpul scurtei perioade de vegetație, aceste plante trebuie să dezvolte o suprafață de asimilare suficient de mare care să permită obținerea unor recolte satisfăcătoare. Prin urmare, semănatul lor ar trebui făcut câtmai devreme posibil, astfel încât să poată folosi rezerva de apă acumulată după iarnă pentru a construirecolta.
Perioada de semănat a cerealelor de primăvară variază regional și depinde de condițiile meteorologice, înspecial de temperatura și umiditatea solului. Primul este semănat ovăzul, urmat de grâul de primăvară șiorzul de primăvară.
În România există o mare diversitate climatică între regiuni, care influențează perioada de semănat a cerealelor de primăvară:
• Câmpia Română (sudul țării) – cele mai timpurii perioade de semănat
• Podișul Transilvaniei (centru) – perioade medii
• Carpații și regiunile nordice – cele mai târzii perioade
Cerealele de primăvară nu ar trebui semănate mai târziu decât optimul indicat pentru regiune și specie. Întârzierea semănatului scurtează perioada de vegetație și astfel, limitează încă de la începutul culturiiposibilitatea de a utiliza potențialul genetic de producție.
Dintre cerealele de primăvară în România, cea mai mare suprafață cultivată o are orzul de primăvară, urmat de grâul de primăvară și ovăz. Cultivarea unor specii precum secara de primăvară sau triticale de primăvară are un caracter marginal.
Fiecare specie de cereale de primăvară are o direcție dominantă de cultivare. Grâul de primăvară estefolosit în principal pentru producția de făină și ca furaj. Ovăzul de primăvară este utilizat în principal înhrănirea animalelor și într-o măsură mai mică în producția de fulgi de ovăz. Orzul de primăvară esteapreciat în industria berii pentru producția de malț și must de bere, precum și ca furaj utilizat în hrănireaanimalelor domestice. Triticale de primăvară și secara de primăvară sunt cultivate de asemenea pentrufuraj.
În cultivarea cerealelor de primăvară destinate furajelor pot fi utilizate amestecuri. Spre deosebire de semănatul pur,in aceasta situatie se seamănă două specii. În practica agricolă, cea mai frecventă estecombinația dintre orzul de primăvară și ovăz. Avantajul unei astfel de soluții sunt costurile reduse de cultivare și rezistența mai mare la condițiile meteorologice nefavorabile. Când condițiile suntnefavorabile pentru o specie, pot fi mai favorabile pentru cealaltă, ceea ce asigură o stabilitate mai mare a producției. Utilizarea produselor de protecție a plantelor în amestecurile de cereale de primăvară estefoarte dificilă, deoarece foarte puține produse sunt înregistrate pentru acestea.
Cu excepția ovăzului, cerealele de primăvară necesită tratamente agrotehnice similare cu cele utilizate la cerealele de toamnă. Crucială este combaterea la timp a buruienilor, fertilizarea minerală echilibrată, utilizarea regulatorilor de creștere și protecția fungicidă. La cerealele de primăvară, de obicei se efectuează tratamente în perioadele T1 și T2, mai rar T3. Numărul de tratamente poate fi mai mic datorităperioadei mai scurte de vegetație. Principalele boli sunt fuzariozele, rugina, făinarea cerealelor șigramineelor, septorioza frunzelor și pătarea brună a frunzelor. La orzul de primăvară, pătarea reticulară a orzului și rincosporioza cerealelor au o importanță economică mare.
În ciuda potențialului mai scăzut de producție în comparație cu cerealele de toamnă, cerealele de primăvară reprezintă un element important al rotației culturilor. Cultivarea lor este importantă din punctulde vedere al rotației corecte și permite semănarea culturilor intermediare, care au un efect benefic asupraproprietăților biologice, chimice și fizice ale solului.